A intrat un rege intr-o moschee si a gasit acolo un om de stiinta musulman pe care il cheama Salim fiul lui Abdullah fiul lui Omar Ibn Khattab; regele Hisham fiul lui Abdul Malik. Se intampla pe vremea celei de-a doua case regale dupa profet. Regele i-a spus lui Salim:
„Cere-mi orice vrei.” Si a zis Salim: „Mi-e rusine sa cer ceva de la tine, decat de la ALLAH daca eu sunt in casa Lui.” Si imediat l-a asteptat regele afara din moschee si apoi l-a urmarit si i-a zis: „Acum poti sa-mi ceri, ai iesit de la moschee, cere-mi orice.”
A spus imediat Salim: „Tu vrei sa cer ceva din viata asta sau din viata de apoi?”
Si regele a raspuns: „Din viata asta, din viata cealalta nu-ti pot da nimic.” Si el i-a spus:
„Eu n-am cerut viata de la cel care o are pe toata, cum sa o cer de la tine care nu ai nimic?”
Aceasta este credinta in ALLAH, nu se apleaca in fata unui rege si nici nu se cere de la el nimic, el este la fel ca si oricare alt om, o creatura, nici nu da nici nu ia, nu ajuta si nici nu dauneaza, doar cu acordul lui ALLAH, cand un om imi face un favor, cine l-a lasat sa il faca? ALLAH!
Cand un om imi face rau, ALLAH ii da permisiunea sa o faca. De aceea cel mai bun lucru, a spus un poet musulman:
„Sa nu te apleci pentru un om ca sa iei de la el ceva, acest lucru este un fel de religie incompleta.”
Un om nu-ti poate da nimic, numai cu acordul lui ALLAH care te-a creat pe tine si pe el, din pamant.
Sa nu faci un om bogat, un stapan sa nu te imprietenesti cu el pentru banii lui si mai bine ramai cu religia ta, daca ai nevoie de ceva cere de la ALLAH.
Trebuie sa fii bogat in credinta lui ALLAH.
Aceasta poveste a lui Salim dovedeste puterea credintei lui si a credintei in ALLAH si el nu a cerut nimic de la rege si nu a stat langa el, aceasta este increderea in ALLAH.
At-Tawakkal – increderea
Cel care este responsabil de mine, in El ma incred in El.
In Quran scrie: La el ma incred.
Iyaka naabudu wa iyaka nastaiin… La Tine ne rugam si de la Tine cerem ajutor.
(Surat Al-Fatiha: 5)
El are totul pentru noi.
Problema astazi este increderea in ALLAH, toti avem grija de viitor, de saracie, de boala; aceasta pentru ca noi avem un iman slab, de aceea astazi suntem tulburati, instabili din punct de vedere psihic.
Daca ar fi fost credinta noastra o credinta puternica, atunci increderea in ALLAH ar fi deplină, omul ar stii ca nu vine ceva rau si nici ceva bun decat din porunca lui ALLAH.
Amr Ibn Qais a spus:
„Trei versete din Quran au fost suficiente ptr mine.”
Si daca ALLAH te atinge cu un rau, [sa stii ca] nu este cine sa-l indeparteze în afară de El! Iar daca El iti voieste un bine, nu este nimeni care sa poata respinge Harul Sau. (Yunus 10:107)
Ceea ce daruieste ALLAH oamenilor ca indurare, aceea nu o poate opri nimeni, iar ceea ce opreste El, aceea nu o mai poate trimite nimeni dupa El, caci El este Atotputernic [si] Intelept [Al-Aziz, Al-Hakim]! (Fatir 35:2)
Si nu este vietuitoare pe pamant a carei hrana sa nu fie in grija lui ALLAH. El stie locul ei de salas si locul in care ea va muri. Totul este intr-o Carte deslusita.” (Surat Hud 11:6)
Problema oamenilor este legata de inzestrare: hrana, traiul sau, pentru ca omul se teme de saracie si de moarte.
Frica de boala nu opreste boala, nici cea de saracie nu opreste saracia.
Ceea ce a fost scris se va intampla, de aceea trebuie sa ne supunem, sa ascultam cu voia noastra sau prin forta lui ALLAH; dar un om credincios, linistit, cu buna-vointa are incredere in ALLAH, El face planul, El ne tine, El inzestreaza, lasa toate gandurile si aceste probleme la ALLAH sa le rezolve El, ceea ce nu inseamna sa nu lucram pentru a ne rezolva problemele.
Increderea inseamna sa faci si apoi sa te increzi in ALLAH, vezi si hadisul cu camila:
„Leagat-ti camila si increde-te in ALLAH.”, dar oamenii gresesc, unii nu lega camila, se incred doar in ALLAH, altii leaga camila si se incred in cauze, sau fac totul fara sa se increada in ALLAH.
Islamul este un mod de viata in care trebuie sa tinem cont de cauze, sa fac tot ce trebuie si ce tine de mine, dar rezultatul este la ALLAH.
Profetii asa au facut, s-au increzut in ALLAH; cand Ibrahim a fost aruncat in foc si a venit Jibriil si l-a intrebat: „Ai nevoie de mine?”, el a raspuns: „De la tine nu vreau nimic, ci de la ALLAH”. Si focul era foarte mare, a ars o saptamana, daca trecea o pasare deasupra ardea, si au venit judecatorii care au decis sa fie pedepsit in foc, insa de la ALLAH a venit porunca ca focul sa fie racoare si liniste. De aceea focul nu a mai lasat flacarile sa arda, dupa ce s-a terminat focul, l-au gasit pe Ibrahiim stand linistit si cand l-au intrebat: „Cum ai stat tu asa fara sa te arda focul?” El a raspuns: „Au fost cele mai bune zile.”
Profetul Yunus a fost inghitit de o balena, dar ALLAH a poruncit balenei sa nu manance din carnea lui, sa nu-i dauneze cu nimic si a ramas acolo mult timp, in burta ei si ea l-a scos (aruncat) pe mal fara sa pateasca ceva.
Cand Moise a fugit din Sinai impreuna cu oamenii si in urma lor era Faraon, poporul lui s-a temut si Moise le-a spus sa aiba incredere in ALLAH: „Cu mine este ALLAH!” Si ALLAH a dat ordin marii sa se imparta in doua.
Cand profetul Muhammad a emigrat impreuna cu Abu Bakr, s-au adapostit intr-o pestera si ei erau urmariti de cei care vroiau sa-i omoare si erau urmaritorii chiar la gura pesterii, insa el i-a spus lui Abu Bakr: „La tahzann inn ALLAHA ma`anna”- „Nu te teme, ALLAH este cu noi!”.
Noi nu trebuie sa ne temem decat de ALLAH, sa nu ne temem nici de saracie, nici de boala, nici de lipsa inzestrarii, nici de viitor.
Cauza tuturor greutatilor este lipsa rabdarii si a lipsei de incredere in ALLAH, un drept-credincios este linistit prin credinta sa.
Cand Bilal era pe patul de moarte sotia lui i-a spus: „O, ce zi o sa avem…” si el i-a spus:
„Nu, sa nu zici asa, spune ce bine ca o sa ma intalnesc cu prietenii mei.”
Cineva l-a intreb pe Hasan: „De ce avem frica de moarte?” Si el a spus: „Pentru ca voi ati construit in aceasta viata si ati distrus-o pe cea de apoi.”
Definitia incredererii (tawakkal):
Increderea reprezinta increderea inimii in ALLAH, in faptul ca El iti trimite ceva bun si ca El opreste de la ceva rau; adica bunele si relele sunt pentru ziua de azi si pentru ziua de apoi; sa avem incredere ca nimeni nu lasa sa se intample binele sau raul decat ALLAH.
Yahya Ibn Muaz, a spus:
„Omul o sa aiba incredere in ALLAH, cand el va fi increzator si va accepta ca ALLAH sa fie responsabil in ceea ce-l priveste.”
Adica ALLAH ma protejeaza! Si cine are forta mai mare decat El?
Inzestrarea este de la ALLAH, doar El este Cel care da totul!
Moartea este in mana Lui, oare o sa stau îngrijorat că cineva ma poate omorî fără ca Allah să fi destinat aceasta pentru mine?
Sursa: rasarit.com