Şi Allah Preaslăvitul şi Preaînaltul se apropie cu o apropiere specială de supuşi Săi cei dreptcredincioşi, precum coborârea Sa, Preaînaltul, la cerurile acestei lumi (cerurile cele de jos) în ultima parte a nopţii sau apropierea Sa de pelegrinii aflaţi în Pelerinaj (Hajj) în ziua de Arafah, aşa cum a şi fost relatat într-un hadis sahih (autentic) cum că „cu adevărat, Allah se apropie în seara (zilei de) Arafah”.
Şi cel care se întoarce către El, Preaînaltul, rugându-L şi cel care se prosternează Lui îşi îndreaptă sufletul către Allah, şi, cu siguranţă, apropierea sa de Allah Preaslăvitul şi Preaînaltul este pe măsură devoţiunii şi sincerităţii sale, iar Allah Preaînaltul va fi astfel Apropiat de el cu o apropiere care este „indusă” tocmai de apropierea să intru adorare de Acesta, asemenea aropierii Sale în seara zilei de Arafah, şi în ultima parte a nopţii, şi a apropierii Sale cu distanţa lungimii de un cot de cel care s-a apropiat de El fie şi numai cât lungimea dechiderii unei palme.
Şi apropierea Sa în seara zilei de Arafah este tocmai consecinţă celor cărora le dau curs pelegrinii (cei care sunt în Pelerinaj – Hajj) în acea zi, dintre rugi, şi pomeniri ale lui Allah, şi cereri de iertare şi căinţa. Şi dacă nu s-ar afla vreunul dintre supuşii Săi pe muntele Arafat, nu s-ar produce această apropiere a Sa Preaslăvitul şi Preaînaltul de supuşii Săi, iar El Preaslăvitul se mândreşte îngerilor Săi cu oamenii aflaţi în adorare pe muntele Arafat în acele moment binecuvântate.
Şi tot astfel, spre sfârşitul nopţii se afla în inimile oamenilor simţăminte şi trăiri speciale dintre cele care exprimă îndreptare către Allah şi apropiere şi delicateţe, şi care nu pot fi găsite asemenea lor în nici un alt moment al zilei, şi tocmai de aceea acesta este şi timpul potrivit pentru apropierea lui Allah de cerurile cele de jos („cerurile de dunia”) şi pentru spusele Sale, Preaînaltul: „Oare este cineva care se roagă” Oare este cineva care cere? Oare este cineva care îşi cere iertare?” (aşa cum a fost consemnat într-un hadis autentic)
Aşadar, aşa cum am văzut, această apropiere a lui Allah Preaînaltul este în legătură cu anumite fapte ale supuşilor Săi dreptcredincioşi – fapte care o cer, o impun şi o atrag.
Şi au fost de părere unii dintre învăţaţii în islam cum că nu se produce această apropiere a lui Allah Preaslăvitul şi Prainaltul de cerurile de dunia (cerurile cele de jos) în locurile în care toţi sunt necredincioşi şi nici nu se produce apropierea Sa despre care se vorbeşte că s-ar produce în Ziua de Arafah pentru cei care nu sunt în Pelerinaj, tot aşa cum şi deschiderea porţilor raiului şi închiderea porţilor iadului şi încătuşarea sheitan-ilor odată cu începerea lunii Ramadan este specifică numai celor care ţin Ramadanul, postind, ci nu şi necredincioşilor care nici măcar nu iau în considerare sanctitatea acestei binecuvântate luni.
Aceasta a fost întâlnirea noastră cu o primă parte a sensurilor şi semnificaţiilor preafrumoaselor şi absolutelor nume ale lui Allah Preaslăvitul şi Preaînaltul de Al-Qariib Al-Mugiib – Cel Apropiat de supuşii Săi, Cel care răspunde rugii celor care se roagă Lui. In cele ce vor urma, in sha Allah – cu voia lui Allah, ne vom opri şi asupra altor aspecte ce privesc aceste două preafrumoase şi absolute nume ale Unicului nostru Domn şi Stăpânitor – Allah, precum eticheta îndeplinirii rugilor, condiţii favorizante acceptării rugilor şi a îndeplinirii rugamnitilor adresate lui Allah Preaînaltul, chestiuni nerecomandabile privind înfăptuirea rugilor, precum şi modalitatea corectă de înţelegere a „apropierii” lui Allah de supuşii Săi, conform evidentelor autentice existente în Nobilul Coran şi în relatările autentice despre profetul Muhammad (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!).
Slavă şi lauda Îi aducem numai lui Allah şi pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra nobilului Sau profet (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!).
sursa: lumea islamică