Educația copilului în Islam – 2
– partea a doua –
Una dintre indatoririle parintesti primare ale barbatului este sa isi arate iubirea, ingaduinta si afectiunea fata de copiii sai, pentru ca ei sa creasca siguri de sine, optimisti, cu o atitudine pozitiva si cu o parere buna despre ei insisi.
Compasiunea este o caracteristica islamica fundamentala si a fost una dintre cele mai evidente trasaturi ale Profetului – Allah sa-l binecuvanteze si sa-l miluiasca! –, asa cum spune Anas: „Nu am vazut niciodata pe nimeni cu mai multa compasiune pentru copii decat Trimisul lui Allah. Fiul sau, Ibrahim, se afla in grija unei doici pe dealurile din jurul Medinei. El obisnuia sa se duca acolo si noi mergeam cu el. El intra in casa, isi lua copilul in brate si il saruta, apoi se intorcea.” [Muslim]
Profetul – Allah sa-l binecuvanteze si sa-l miluiasca! – iubea copiii musulmani atat de mult incat se juca cu ei. El se purta cu ei cu compasiune si afectiune. Anas a relatat: „Ori de cate ori trecea pe langa un grup de baieti, Profetul – Allah sa-l binecuvanteze si sa-l miluiasca! – zambea bland si ii saluta.” [convenit]
Un exemplu referitor la intelepciunea Profetului – Allah sa-l binecuvanteze si sa-l miluiasca! – privind cresterea copiilor il constituie hadis-ul urmator: „Nu este de-al nostru cel care nu este bland cu micutii nostri si nu recunoaste drepturile batranilor nostri.”
In lumina acestei calauziri, adevaratul musulman nu poate fi aspru cu copiii sai, nu poate sa se poarte cu ei intr-un mod dur sau rautacios, chiar daca ii sta in fire sa fie indarjit si rezervat, deoarece religia lui, cu invataturile si calauzirea ei, inmoaie inimile si trezeste sentimente de iubire si afectiune. Asadar copiii fac parte din noi, asa cum a spus poetul: „In ale noastre inimi copiii nostri sunt, / Pasindu-ne alaturi pe acest pamant carunt. / O mica adiere de i-ar atinge acum, / De-a noastra ingrijorare n-am mai dormi nicicum.”
Parintii trebuie sa fie patrunsi de iubire, afectiune si grija, dispusi sa faca sacrificii si tot ce le sta in putinta pentru copiii lor.
Tatal cheltuieste pentru ei cu mare placere si generozitate. Umm Salama relateaza ca ea l-a intrebat pe Trimisul lui Allah – Allah sa-l binecuvanteze si sa-l miluiasca! – daca va avea vreo rasplata pentru ceea ce a cheltuit pentru fiii lui Abu Salama, caci ei erau doar fiii lui si el a raspuns: „Cheltuieste pentru ei si vei fi rasplatita pentru ceea ce cheltuiesti.” [convenit]
Abu Mas’ud al-Badri – Pacea fie asupra sa! – a zis: „Profetul – Allah sa-l binecuvanteze si sa-l miluiasca! – a spus: «Atunci cand un om cheltuieste pentru familia sa cu intentia de a-L multumi pe Allah, acest lucru va fi socotit ca milostenie (sadaqa) din partea lui.»” [convenit]
Intr-o alta relatare facuta de Muslim, Profetul – Allah sa-l binecuvanteze si sa-l miluiasca! – a zis: „Cea mai minunata cheltuiala este cea pe care omul o face pentru familia sa, pentru animalul pe care il foloseste in calea lui Allah si pentru tovarasii sai in calea lui Allah.”
El nu face discriminari intre fiii si fiicele lui in ceea ce priveste afectiunea si cheltuielile pe care le face. Unii oameni sunt dezamagiti atunci cand au fete si isi doresc ca Allah sa le fi daruit numai baieti. Acestia nu cunosc marea rasplata pe care Allah a promis-o tatalui caruia i-au fost daruite fiice si care le accepta, are grija de ele, le ofera o educatie buna si isi arata dragostea si afectiunea pe care le-o poarta.
Profetul – Allah sa-l binecuvanteze si sa-l miluiasca! – a zis: „Pentru cel care are trei fiice si este rabdator cu ele, le ofera mancare, apa si imbracaminte din castigurile sale, ele vor fi pentru el un scut care sa il fereasca de Foc in Ziua Invierii.” Tatal este atent la orice lucru care i-ar putea influenta pe copii sai, fete sau baieti.
Fiecare copil se naste intr-o stare de „puritate innascuta” (fitra – firea innascuta a omului) si parintii sunt cei care il fac sa devina evreu, crestin sau mag, asa cum a zis Profetul – Allah sa-l binecuvanteze si sa-l miluiasca! – in relatarea autentica (sahih hadis) facuta de Bukhari. Asadar responsabilitatea pe care o au parintii fata de cresterea unui copil si formarea personalitatii acestuia este clara.
Musulmanul adevarat se intereseaza de cartile si de revistele pe care copiii lui le citesc, de hobby-urile pe care le au, de scoala, de profesori si de celelalte interese, precum si de toate lucrurile care pot avea impact asupra personalitatii, mintii, sufletului si credintei lor. El trebuie sa intervina ori de cate ori este necesar, fie sa-i incurajeze, fie sa le interzica un lucru, pentru ca educatia copiilor sa nu fie afectata de imoralitate sau de boala.
Un element de inteleapta crestere este ca parintii sa se poarte cu toti copiii la fel si sa nu favorizeze in nici un fel pe vreunul dintre ei in defavoarea celorlalti. Copilul care simte ca este tratat corect si in acelasi fel ca fratii sai va creste avand o parere buna despre el, nu se va simti in nici un fel inferior fata de ceilalti, nu isi va uri fratele si nici nu va fi macinat de gelozie, ci va fi multumit, ingaduitor, bland si iubitor fata de ceilalti. Acest lucru il cere islamul de la parinti si asa le porunceste sa faca.
Potrivit unei alte relatari, Nu’man a zis: „Profetul – Allah sa-l binecuvanteze si sa-l miluiasca! – a intrebat: «Ai facut acelasi lucru pentru toti copiii tai?» A zis (tatal meu): «Nu.» Atunci Profetul a zis: «Teme-te de Allah si poarta-te la fel cu toti copiii tai.» si atunci tatal meu a mers si si-a luat inapoi darul.”
Tatal trebuie sa le insufla copiilor un caracter bun si un comportament ales.
Atunci cand inimile copiilor sunt pline de multumire si bunatate, tatal poate sa ii ridice la un nivel de inalte invataturi morale si nobile virtuti umane. Asadar el le insufla cele mai bune calitati, cum ar fi iubirea pentru ceilalti, ajutorarea celor nevoiasi, pastrarea legaturilor de rudenie, respectarea batranilor, duiosia pentru cei mici, implinirea faptelor bune si judecata dreapta. O persoana nu poate sa daruiasca ceea ce nu are. Dreptate a avut cel care a zis: „Virtutea vine de la Allah si buna crestere vine de la parinti.”
Femeia musulmana stie absolut tot despre evolutia comportamentala, emotionala si intelectuala a copiilor sai atat in perioada copilariei lor, cat si in anii dificili ai adolescentei deoarece copiii tind sa fie mai apropiati de mame si sa petreaca mai mult timp cu ele. De aceea, femeia care intelege invataturile islamice si rolul ei in viata cunoaste marea responsabilitate pe care ea o are in cresterea copiilor, asa cum se spune in Coran:
“O, voi cei care credeti! Paziti-va pe voi insiva si familiile voastre de un Foc ale carui vreascuri sunt oamenii si pietrele…” [Coran 66:6]
Mama este in mod normal dragastoasa si apropiata de copiii ei, pentru ca ei sa fie deschisi fata de ea si sa ii impartaseasca gandurile si sentimentele. Ea se grabeste sa-i corecteze daca gresesc, tinand cont de varsta fiecarui copil si de nivelul lui intelectual. Ea se joaca si glumeste cu ei cateodata, incurajandu-i si spunandu-le cuvinte blande, iubitoare, mangaietoare. Astfel, iubirea lor pentru ea creste si ei asculta cu nerabdare cuvintele ei de indrumare si indreptare. Ei o asculta pentru ca o iubesc, caci exista o mare diferenta intre ascultarea sincera care vine din suflet si este bazata pe iubire, respect si incredere, si ascultarea nesincera, bazata pe asuprire, violenta si forta.
Femeia musulmana care este cu adevarat calauzita de religia ei nu uita de marea rasplata pe care Allah a pregatit-o pentru cei care cresc fiice si au grija de ele asa cum trebuie, dupa cum se mentioneaza in numeroase hadis-uri autentice (sahih hadis), ca de exemplu in hadis-ul relatat de Bukhari si Muslim de la A’isa, in care se spune: „O femeie a venit la mine cu cele doua fiice ale ei si mi-a cerut (milostenie). A aflat ca nu aveam decat o singura curmala, pe care i-am dat-o. A luat-o, a impartit-o celor doua fiice si ea nu a mancat deloc, apoi s-a ridicat si a plecat cu fiicele ei.
Deloc surprinzator, educatia oferita de mama musulmana produce cele mai bune rezultate, asa cum spune poetul: „Mama este o scoala: pregateste-o cum trebuie si vei pregati un neam intreg! Mama este prima invatatoare, cea mai de seama dintre ele si cea mai buna dintre invatatori.”
Familia trebuie sa-i invete pe copii cum sa-i salute pe ceilalti. Copii trebuie sa invete sa salute folosind salutul islamic assalamu alaykum si sa raspunda la salut, ceea ce este tot o datorie religioasa.
Mesagerul Lui Allah a fost foarte atent sa-i invete pe copii sa salute.
Profetul i-a spus odata lui Anas: O, fiule. Daca mergi acasa saluta-ti familia ….At tirmidhi Ash-shayakhan relateaza ca profetul Muhammed cand trecea pe langa copii inotdeauna ii saluta.(Bukhary si muslim). Un alt hadis care aminteste de necesitatea invatarii salutului ar fi cel relatat de Kaldah ibnul Hanbal: Odata l-am vizitat pe profet si nu l-am salutat cand am intrat, iar profetul Muhammed mi-a spus: Du-te afara si intra din nou si spune ²assalamu alaykum, pot intra?²(Abu Dawood si Tirmidhi)
Copiii trebuie sa fie invatati de mici sa spuna adevarul, ca si preventie impotriva minciunilor, fiecare parinte sau profesor nu trebuie sa minta copilul pentru a-l face sa se opreasca din plans, sa-i linisteasca furia etc. Daca parintii nu mint, dau un exemplu bun copiilor lor, indemnandu-i sa ii urmeze, minciuna fiind cel mai prost obicei.
Abdullah bin Amir a spus: In timp ce profetul Lui Allah era la noi in vizita, mama mea mi-a spus: Vino la mine si iti voi da ceva. Atunci profetul a spus: Ce ii vei da? A spus ea: Am sa-i dau niste curmale. El a spus: fii sigura ca daca nu-i dai nimic vorba ta va fi scrisa ca minciuna. (Abu Dawood si Al-Baihaqy)
Si minciunile mici au importanta in fata lui Allah. Asma’au bint Yazeed a spus: O mesagerule, daca o fata dintre noi spune ca nu-i place ceva, dar ei ii place, este considerata minciuna? El a raspuns: Minciuna este scrisa in cartea fiecaruia ca si minciuna si o minciuna mica este o minciuna mica.(Muslim)
Ordinea si curatenia sunt alte virtuti ce trebuie insuflate copiilor de la o varsta frageda. Profetul Muhammed (pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa) a mai spus: Daca mergeti sa va vizitati fratii sau rudele asigurati-va ca hainele voastre sunt curate si arata frumos in ochii oamenilor si Allah nu-i iubeste pe cei care fac abuz. (Abu Dawood).
Profetul Muhammed (pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa) a invatat copiii de la varsta frageda aceasta etica.Cand profetul le-a ordonat sa faca curatenie aceasta a fost un antrenament pentru ei ca sa invete sa fie curati.
Sufletul unui copil este ca o bijuterie pretioasa neslefuita lasata in grija parintilor de Allah. Acestora le este oferita minunata responsabilitate de a modela aceasta piatra pretioasa, dandu-i o forma frumoasa, placuta lui Allah. Cresterea copiilor cu scopul de a deveni buni musulmani este o sarcina foarte dificila, dar urmand cuvintele lui Allah, Coranul si invataturile profetului Muhammed si ale companionilor, aceasta importanta datorie islamica poate fi indeplinita cu succes. Parintii trebuie sa cheltuiasca timp, bani, efort, emotii si rabdare pentru a invata notiuni autentice de islam, pentru propriul succes, dar si pentru a fi capabili sa le impartaseasca si celorlalti, in special copiilor lor.
Cea mai pretioasa si durabila mostenire pe care parintii o lasa copiilor este reprezentata de cunoasterea islamului, succesul sau esecul copiilor fiind raspunderea parintilor.
Bibliografie:
Ce trebuie sa faca musulmanii atunci cand vor deveni parinti, Revista Islamul AZI, nr.1, iunie 2005 ,pag.32
Muhammad Ali Al-Hashim, Femeia musulmana. Adevarata pesonalitate islamica a femeii musulmane dupa Coran si Sunna, editia I, editura Islam, 2005
Muhammad Ali Al-Hashimi, Barbatul musulman. Adevarata pesonalitate islamica dupa Coran si Sunna, editia 1,editura Islam, 2005
Imam An-Nawawi, Riyad as-Salihin, editura Islam
Traducerea sensurilor Coranului cel Sfant in limba romana, editia a III-a, editura Islam, 2004
http://www.islamic-world.net