Versetul împăciurii
Care sunt acele situații grave care pot degenera din răspândirea unei știri procesată și răspândită doar pe baza nivelului de cunoaștere, fără a judeca cu înțelepciune și a cerceta dacă sursa și mijloacele transmiterii sunt veridice, aflăm din versetul următor:
Şi dacă două cete de dreptcredincioşi se ceartă între ele, voi împăcaţi-le! Dacă una dintre ele este nedreaptă cu cealaltă, atunci luptaţi împotriva celei care este nedreaptă până ce ea se întoarce la porunca lui Allah, iar când se întoarce, atunci împăcaţi-le pe ele cu dreptate şi fiţi nepărtinitori, fiindcă Allah îi iubeşte pe cei drepţi. (Al-Hujurat 49:9)
Nu este de așteptat ca două grupuri de drept credincioși să se certe între ele, nu-i așa? Iată, însă, că acest verset ne spune că acest lucru este posibil. Ce ar trebui să facă ceilalți care asistă la o asemenea situație? Tot versetul ne răspunde: „împăcaţi-le!”.
În Coran se spune ٱقْتَتَلُو – care înseamnă dispută, a purta o luptă pentru dobândirea unui lucru, ceartă contradictorie, iar faptul că ت este dublat, ne indică faptul că intervenția pentru împăcare ar trebui să aibă loc încă din primele momente în care cearta a început.
Versetul împăciurii
Persoanele care încearcă să împace un grup de musulmani au nevoie de cunoaștere și înțelepciune: trebuie să asculte ambele părți, să încerce să afle cauzele disputei, să îi îndemne să renunțe la ceartă și să aibă teamă de Allah subhanahu wa ta’ala, să facă tot posibilul pentru a se ajunge la reconciliere.
De cele mai multe ori, se întâmplă ca o persoană să intervină într-o dispută de acest gen cu bune intenții, însă, din lipsa înțelepciunii, să creeze neînțelegeri și mai mari între cele două părți aflate în conflict. Allah subhanahu wa ta’ala ne-a atenționat asupra acestui fapt în versetul 6 – să nu pricinuiţi rău unui neam, din neştiinţă, în care oamenii erau îndemnați să chibzuiască, adică să nu se încreadă orbește într-o știre până ce nu cercetează realitatea folosindu-se de înțelepciune, riscând astfel să împlinească o faptă pe care să o regrete mai apoi.
Allah subhanahu wa ta’ala îi îndeamnă pe musulmanii care participă la această reconciliere, să fie de partea celor slabi și nedreptățiți până în momentul când cei care au comis nedreptatea își vor da seama de această greșeală și se vor întoarce pe calea lui Allah subhanahu wa ta’ala și vor înapoia toate drepturile celor care au fost nedreptățiți. De asemenea, când Allah subhanahu wa ta’ala spune fiţi nepărtinitori, îi îndeamnă pe cei care au reconciliat disputa să fie corecți cu cei care au greșit și au nedreptățit și să nu îi facă pe aceștia să se simtă umiliți pentru greșeala lor.
Versetul împăciurii
Finalul versetului „…Allah îi iubeşte pe cei drepţi.” nu are legătură doar cu acțiunea petrecută în acest verset. Între a face egalitate și a face dreptate este o mare diferență. Când Allah subhanahu wa ta’ala vorbește la modul general despre oameni și despre faptele lor, înseamnă că vorbește despre întreaga omenire, iar în acest caz se aplică egalitatea: toți oamenii sunt egali și vor răspunde la fel în fața Creatorului lor.
Însă, atunci când vine vorba despre Judecată, lui Allah subhanahu wa ta’ala îi plac oamenii drepți, nepărtinitori și înțelepți. Prin urmare, la Judecată oamenii vor avea nevoie de această formă de dreptate, și nu de egalitate.
_______________
Din seria întâlnirilor săptămânale la Centrul cultural islamic „Islamul azi”, „Lecția de vineri” – Să medităm la sensul versetelor din Sfântul Coran, cu profesor Demirel Gemaledin. Acesta este un fragment din redactarea si editarea facute de doamna Camelia Hejou.