Trezirea conștiinței – partea 1
Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra Profetului Muhammed صلى الله عليه وسلم ,asupra companionilor săi și a tuturor celor care purced pe drumul acestora până în Ziua de Apoi!
Cea mai sinceră vorbă este Cuvântul lui Allah PreaÎnaltul și cel mai bun exemplu este cel al Profetului Muhammed, pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!
Toate invențiile în credință sunt bid’ah și duc către pierzanie, iar pierzania se termină în focurile Iadului; ceea ce este mai puțin și autentic, este mai bun decât ceea ce este mult și nefolositor și tot ceea ce a promis Allah se va întâmpla și nimeni nu se va putea împotrivi.
Trimisul lui Allah, صلى الله عليه وسلم ,a spus: ”Cu adevărat în corp există o bucată de carne; dacă ea este sănătoasă (curată, pură), întreg corpul este sănătos, iar dacă este coruptă (stricată), întreg corpul este corupt, și aceasta este inima.” (Bukhari)
În umbra acestui hadis, ne punem întrebarea: de ce am rămas în urmă, de ce oare civilizația islamică este la sfârșitul „numărătoarei”, de ce nu am reușit să ținem pasul cu celelalte civilizații pe calea științei? Oare noi, musulmanii, gândim mai puțin decât ceilalți? Oare ne aflăm în plină criză a inexistenței minții sau adevarata criză, așa cum au spus savanții și gânditorii musulmani apropiați de Allah, este criza inimii și a conștiinței?
Omul este bun dacă are o inima bună, iar faptele rele arată o inimă rea. Faptele sunt legate de inimă, comunitatea este formată din indivizi; dacă faptele nu sunt bune, nici comunitatea nu va fi bună. Dacă membrii comunității se îndepărtează de viața trasată de Allah în Coran și de punerea în practică a Coranului, așa cum profetul Muhammedصلى الله عليه وسلم ne-a învățat, și aleg din islam doar ceea ce le face plăcere, această civilizație islamică nu se va putea schimba, nu se va putea ridica și depăși nivelul la care a stagnat.
Pe vremea Profetului Muhammed صلى الله عليه وسلم ,civilizația islamică atinsese apogeul, conducea toate științele și devenise pionierul umanității.
Astăzi, civilizația islamică a decăzut din cauza individului, a conștiinței și inimii sale, iar acesta este un adevăr ce nu poate fi negat.
Cum putem găsi „medicamentul”? Cum putem ieși din această stare de amorțeală pentru a putea da din nou viață acestei civilizații?
Oare așa ne vrea pe noi Allah subhanahu wa ta’ala și profetul Muhammed صلى الله عليه وسلم ,needucați, necivilizați?
Musulmanii au pierdut conduita islamică atunci când s-au îndepărtat de Allah, de islam și de profetul Muhammed صلى الله عليه وسلم ,atunci când unii dintre ei au urmat comunismul sau alții au plecat în vest și au urmat conduita celor de acolo, crezând că civilizația islamică va progresa doar urmându-i pe aceștia, așa cum au spus unii gânditori musulmani.
De ce să ne delăsăm de principiile și onoarea noastră?
Ce înseamnă trezirea conștiinței?
Ce înseamnă învierea sufletului?
Inima care se îndepărtează de Allah este acea inimă care nu îl cunoaște pe Allah. Viața adevărată este Viața Eternă, viață pe care multe dintre țările din Vest sau Europa au pierdut-o, și o dată cu ea – cu tot progresul și bunăstarea de care se bucură, au pierdut și liniștea sufletească.
Așadar, cu ce ne înviem inimile, cu ce aducem liniște în suflet, cu ce trezim conștiința personală sau a comunității?
Din punct de vedere islamic, răspunsul este „credința”, o inimă plină de credință, iar această credință trebuie să se oglindească în fapte. Atât timp cât credința nu este cuibărită în sălașul inimii, aceasta nu va putea fi statornică și se va clătina mereu la încercările lumești la care este supus omul de-a lungul vieții.
Conștiința este vie atunci când omul îl cunoaște pe Allah. Atunci, ne întrebăm: noi nu-l cunoaștem pe Allah, nu cunoaștem islamul? Oare a ajuns credința și onoarea noastră la un nivel pe care să îl putem compara cu cel din vremea Profetului Muhammed صلى الله عليه وسلم și a companionilor săi?
Trebuie să conștientizăm că Allah ne vede și că nimeni nu ne va putea prezenta islamul mai bine decât Coranul și profetul Muhammed صلى الله عليه وسلم ,de aceea, orice musulman trebuie să citească și să învețe continuu, să studieze versetele coranice și să mediteze la semnele din univers. Există o carte de recitat și una pentru învățat, iar cine înțelege universul, îl va înțelege pe Allah.
În ziua în care inima musulmanului va fi plină de credință, va fi ultima zi a ignoranței și prima zi de început, și sperăm că acea zi să nu fie Ziua de Apoi.
Ibn Masud a vorbit despre companionii profetului Muhammed صلى الله عليه وسلم care au fost aproape de Allah și au învățat ce este Coranul și despre inima care nu cunoaște binele și nu îndepărtează răul.
Oare ce să facă un musulman cu o asemenea inimă?
„Cum să se îndrepte umbra, dacă creanga este strâmbă?” spunea un poet.
Cum să se îndrepte conducerea și să aibă conștiința vie, dacă comunitatea este strâmbă și nu mai are conștiință?
În ziua când conștiința musulmanului va învia, acesta își va da seama de credință, de semnificația expresiei „La ilaha illallah”, și va putea zbura cu două aripi pe treptele civilizației, va putea fi un exemplu pentru umanitate, iar acest lucru nu este imposibil deoarece s-a întâmplat în trecut.
Dacă civilizația islamică nu deține latura spirituală alături de cea materială, educațională și comportamentală, nu va putea realiza nimic și nu se va putea înfățișa la Allah cu faptele ei.
Când moare conștiința unui om viu, acesta nu îl mai cunoaște pe Allah, nu mai are sufletul viu și credința împlinită, se va îndepărta de comunitate și îi va urma pe alții, iar acest lucru va duce la nepăsare, lipsa onoarei și a demnității. Dacă privim în țările arabe, exact acest lucru vom vedea, și nu pentru că suntem musulmani și aparținem islamului, ci pentru că ne-am îndepărtat de acest islam, de credință, de Coran, de calea lui Allah subhanahu wa ta’ala și tradiția profetului Muhammed صلى الله عليه وسلم.
Transcrierea de catre doamna Camelia H. a predicii de vineri, tinuta de domnul imam Adnan Oun.
Traducere din limba arabă – profesor Demirel Gemaledin – Director la Liga Islamică și Culturală din România