Într-o relatare, Profetul Muhammad ne spune: „Îndepliniţi ritualul sacrificării! Aceasta este tradiţia tatălui vostru, Avram.” (hadis)
Musulmanii secolului nostru sunt mai determinaţi decât musulmanii care au trăit în secolele trecute să îndeplinească ritualul sacrificării. Dincolo de condiţiile religioase, naţionale, culturale, economice, sociale şi familiale, există anumiţi factori care-i determină să îndeplinească acest mod de a-şi arăta devotamentul faţă de Allah. În esenţa acestor factori stă „conştiinţa de a proteja religia”.
Factorii care-i determină pe musulmanii zilelor noastre să se mobilizeze şi să sacrifice cât mai multe animale sunt următorii:
- Efortul de a însămânţa, de a extinde şi a-i face pe ceilalţi musulmani să conştientizeze că ritualul sacrificării este un simbol al Islamului care dă naştere numeroaselor beneficii individuale, familiale, sociale, economice şi spirituale.
- În timpul zilelor Sărbătorii Sacrificiului nu există vreo faptă mai plăcută lui Allah decât îndeplinirea acestui ritual. Convingerea că pe lângă sacrificarea unui animal obligatoriu, sacrificăm şi altele facultativ, nu face altceva decât să intensifice dragostea lui Allah pentru credincioşi.
- Intenţia de a beneficia de cât mai mult fapte bune, sacrificând mai multe animale decât suntem obligaţi să facem. Cheltuind bani pentru sacrificarea mai multor animale câştigăm titulatura de „persoane care cheltuie din avere pentru a-L mulţumi pe Allah”.
- Avertizarea şi înştiinţarea musulmanilor, în special a acelora bogaţi, care fie din neştiinţă, ori din ignoranţă nu sacrifică un animal, despre responsabilitatea din punct de vedere religios de a îndeplini acest ritual. De asemenea, prin organizarea unor campanii de conştientizare, nouă ne revine datoria de a le oferi ocazia să recupereze cele trecute.
- Gândul de a-i ajuta pe cei nevoiaşi, oferindu-le ocazia ca în zilele de sărbătoare să se adune în linişte, pace şi bucurie în jurul mesei îmbelşugate.
- Întocmai ca Profetul Mohamed (saaws), să arătăm celor sărmani şi nevoiaşi compasiune şi să sacrificăm animale şi în numele lor.
- Să dăm dovadă de fidelitate şi loialitate faţă de Profetul nostru, învăţaţii musulmani, apropiaţii noştri care au trecut în nefiinţă şi să sacrificăm animale pentru sufletele lor.
- Scopul de sacrifica mai multe animale este acela ca în Ziua de Apoi să păşim pe Podul Sirat (deasupra Iadului).
- A oferi bani pentru sacrificarea unui animal nu-i ajutăm numai pe ceilalţi, ci şi pe noi înşine.
- Dorinţa de a spori numărul faptelor bune prin sacrificarea cât mai multor animale, bazându-ne pe o relatare făcute de Profetul Mohamed conform căreia „acela care sacrifică un animal câştigă tot atâtea fapte bune cât numărul firelor de păr de pe pielea animalului sacrificat.”
- Crezul potrivit căruia nici carnea şi nici sângele animalului sacrificat nu vor ajunge la Allah. La El va ajunge doar evlavia celui care a sacrificat animalul şi drept urmare, acesta va câştiga mulţumirea Lui.
sursa: publicația Zaman