Enghin Cherim
Ia-ti o clipa de ragaz !
Care este relatia ta cu Nobilul Coran ? Cugeta la limbajul trupului tau ! La mainile tale. La inima ta. La atitudinea ta. Cum te simti ? Esti cumva grabit sa-ti termini recitarea zilnica, timp in care ai in minte doar lista cu activitatile zilnice de rezolvat ? Sau inima ta se racoreste si se insenineaza atunci cand te apropii de Carte ?
Deschide ochii ! Un miracol „audio”, revelat profetului Muhammed (Pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra sa !) in urma cu 1400 de ani a ajuns pana la TINE, prin vointa lui Allah Preainaltul ! I-ai multumit lui Allah pentru acest lucru ?
Aceasta este Cartea, cea fara de indoiala; Ea este Calauza pentru cei smeriti. (Al-Baqarah 2:2)
Cartea de care se vorbeste aici este tocmai Nobilul Coran pe care il avem si din care recitam in fiecare zi. Allah Preainaltul s-a referit la el ca fiind „Cartea” care este indrumar pentru cei care se tem de Allah. Acestea fiind zise, hadeti sa ne repetam de mai multe ori ca „Indrumarea apartine celor care sunt smeriti!”
Cu adevarat, indrumarea (hidaayah) – este acordata doar acelora care se tem de Allah Preainaltul (celor care poseda taqwa).
Allah Preainaltul spune,
Spune : „El este pentru cei care cred ocarmuire si tamaduire, insa aceia care nu cred [au] in urechile lor surzenie si el este pentru ei ratacire ! Acestia sunt ca si cei chemati dintr-un loc departat !” (Fussilat 41:44)
Semnificatia smereniei (taqwa)
Intelesul de baza al substantivului taqwa este acela de a evita ceva ce-i displace celuilalt. S-a relatat ca ‘Umar bin Al-Khattab l-a intrebat pe Ubeyy bin Ka’b despre taqwa. Ubeyy i-a spus, „Ai pasit vreodata pe o carare presarata cu spini ?” ‘Umar a raspuns, „Da.” Ubeyy a continuat, „Si ce ai facut atunci ?” El i-a raspuns, „Mi-am suflecat manecile si m-am fortat [sa fac acest lucru].” Ubeyy a concluzionat, „Aceasta inseamna taqwa.” [extras din Tafsir – Ibn Kathir]
Constiinta divinitatii reprezinta miezul evlaviei (taqwa), deoarece aceasta constiinta presupune recunoasterea, simtirea si constientizarea prezentei lui Dumnezeu tot timpul, a faptului ca El te priveste si stie ceea ce faci, El stie chiar si ceea ce este in sufletul tau. Aceasta stare te face sa incerci sa pasesti in viata in conformitate cu legile lui Dumnezeu si sa te rusinezi sa faci greseli in prezenta Sa, care este permanenta. (dr. Jamal Badawi)
Prin urmare, acea persoana care are evlavie (taqwa) incearca sa evite atat acele lucruri care ii displac lui Dumnezeu, cat si pe cele care i-ar putea dauna siesi sau altora. Aceasta este reflectata minunat intro poveste din vremea lui ‘Umar ibn Al-Khattab. O copila avea o mama care obisnuia sa vinda lapte. Insa pentru a spori cantitatea de lapte cu scopul de a obtine mai multi bani, ea adauga apa in acel lapte. Vazand-o ce face, fata si-a sfatuit mama sa nu mai pacaleasca. Aceasta i-a raspuns ca sunt singure si ca ‘Umar, califul, nu le poate vedea. Auzind una ca aceasta, fata i-a spus ca ‘Umar nu le poate vedea, dar Dumnezeul lui ‘Umar poate sa faca acest lucru.
* Cantareste-ti evlavia (taqwa) chiar astazi, prin intermediul faptelor ! Cat de mult te abtii de la pacate ? Ai privit cu insistenta la persoanele de sex opus? Spui minciuni chiar acum sau urmeaza sa o faci ? Nu-ti faci rugaciunile sau le faci cu intarziere? Nu mai amana! Revizuiește-ți faptele inainte de a nu mai primi Calauzire!
* Data viitoare cand te intalnesti cu Nobilul Coran reaminteste-ti sa-l „manuiesti cu grija”. Da! Mai grijuliu decat o faci atunci cand doresti sa-ti achizitionezi un ultimul tip de telefon mobil sau costisitorul tau gadget pe care il indragesti. Nu uita! Nobilul Coran este mult mai scump decat toate acestea. Gestioneaza-l cu evlavie (taqwa), retinand fiecare cuvant al sau cu umilinta si de fiecare data ia acea decizie care sa te duca inainte … inshaAllah!
sursa: Biblioteca virtuală IslamRomania