Versetul 140 Al Baqara
” Sau voiți voi să ziceți că Avraam, Ismail, Isaac, Iacob și semințiile lor au fost iudei sau creștini? Spune : „Voi sunteți mai știutori sau Allah ? Și cine este mai nelegiuit decât acela care a ținut ascunsă la el mărturia ce o avea de la Allah? ” Allah nu este nebagător de seamă cu ceea ce faceți voi!”
Încă suntem în acele tratative, încă vorbim despre acele lucruri pe care unii le spuneau celorlalți, evreii sau creștinii le spuneau musulmanilor sau musulmanii le spuneau evreilor sau creștinilor despre profeții și neamurile menționate în versetul acesta. Însă, trebuie să se înțeleagă că este mult mai important să îți dai seama ce vrea Allah de la acei profeți, de la acele religii, și anume a fi supus, a fi credincios, fiindcă a fi credincios înseamnă a fi supus lui Allah, subhanahu wa ta’ala!
Fie că este creștin, evreu sau musulman, omul ascultă de poruncile divine, împlinește ceea ce Allah a spus și se îndepărtează de ceea ce Allah a spus. Spune : „Voi sunteți mai știutori sau Allah – această întrebare retorică redă faptul că, evident, doar Allah, Creatorul tuturor lucrurilor și Stăpânul lumilor știe și va ști absolut orice se întâmplă în acest univers.
Și cine este mai nelegiuit decât acela care a ținut ascunsă la el mărturia ce o avea de la Allah? ” Allah nu este nebagător de seamă cu ceea ce faceți voi!” – de-a lungul istoriei au existat oameni care au ascuns, din diferite motive, unele mărturii față de profeți, față de Cartea ce le-a fost trimisă , oameni din toate religiile, chiar și dintre musulmani, de cele mai multe ori pentru anumite câștiguri. Aceștia au ascuns crezul, au ascuns credința și un exemplu ar fi unii predicatori, imami, cărora Allah le-a dat aceste mărturii să le păstreze și să le transmită mai departe, iar aceștia le-au ascuns fiindcă au vrut să rămână cu această putere în mâna lor, să se folosească de această știință în beneficiul altor foloase sau câștiguri și nicidecum în beneficiul credinței.
O scurtă povestire din vremea lui Moise, aleihi salem: Un om din neamul lui Moise, care era dintre cei dreptcredincioși , primise de Allah atâta știință și putere încât dacă ridica mâinile la Allah, Allah îi răspundea pe loc. Acesta a fost trimis ambasador al lui Moise într-o anumită regiune a lumii unde s-a întâlnit cu împăratul acelei țări care era foarte bogat și a fost foarte încântat și atras de toate acele bogații lumești ale împăratului și și- să fie la fel de bogat. Aceasta a fost o încercare, un test de la Allah pe care ambasadorul lui Moise nu a reușit să îl treacă.
Acest om care avea atâta știință de la Allah putea acum să controleze masele de oameni dar în beneficiul să, și nu în scopul pentru care fusese trimis, și anume transmiterea adevărului, credinței. Numele acestuia nu este redat în Coran pentru că nu numele este important, întâmplarea în sine și morala reținută în urma acesteia, și anume să rămâi statornic în credință indiferent de încercările la care ești supus.
După ce acest om a picat testul de la Allah a vrut să se întoarcă la Moise, dar oamenii nu l-au mai primit. Supărat pentru acest lucru, el a vrut să îl blesteme pe Moise și poporul acestuia dar Allah i-a amuțit limba și acesta l-a blestemat în final pe împăratul la care fusese trimis și pe poporul acestuia.
Așadar, de-a lungul istoriei au existat oameni care au răstălmăcit diferite versete din Coran, din Biblie și Tora, astfel încât oamenii să devină confuzi și să aibă anumite dubii asupra adevărului. Spre exemplu, un fapt bine știut este acela că despre venirea Profetului Muhammed, صل الله عليه وسلم, după Isus, aleihi salem, s-a scris în Biblie și mulți oameni care dețin știință știu acest lucru dar îl ascund și nu vor să vorbească despre adevăr.
Sfârșitul versetului ne avertizează că „Allah nu este nebagător de seamă. ..” prin urmare, toți cei care au ascuns sau ascund adevărul vor fi trași la răspundere.
Versetul 141
„Acest neam a trecut. El are ce și-a agonisit, iar voi veți avea ceea ce v-ați agonisit! Voi nu veți fi întrebați pentru ceea ce au făcut ei.
Acest verset ne arată foarte clar inexistența acelei variante precum că noi toți plătim pentru păcatul lui Adam și Eva. Nu există moștenirea păcatului. Fiecare în parte va răspunde în fața lui Allah pentru faptele sale. Noi nu moștenim păcatele părinților noștri, așa cum nici copiii noștri nu vor moșteni nici faptele noastre bune, nici păcatele noastre.
Profetul Muhammed, صل الله عليه وسلم, care era iubitul și îndrăgitul lui Allah, i-a spus fiice sale: „Jur pe Allah că nu voi putea face nimic pentru tine, nu te voi putea ajuta cu nimic. „