Saad Al-Qahtani
Se relatează că, pe vremea când construia Ka’aba, profetul Avraam l-ar fi trimis pe fiul său, Ismail, să caute o piatră de mărimea celei existente acum. Acesta, după ce a căutat prin împrejurimi, a hotărât să se întoarcă. Pe drum l-a văzut însă pe îngerul Gavriil care aducea piatra aceasta. Într-o altă relatare se spune că Adam ar fi coborât cu ea din Rai în India, de unde mai apoi a cărat-o în locul revelat de Allah și a lăsat-o acolo pentru a-i fi semn lui Avraam.
Se spune că piatra ar fi fost albă la început, însă păcatele oamenilor ar fi înnegrit-o, de unde i se trage și numele. Profetul Muhammed – Allah să-l binecuvânteze și să-l miluiască! – a vorbit cu această piatră astfel: „Știu cu siguranță că ești o piatră care nici nu folosește, nici nu face rău.” Cu toate acestea însă, a sărutat-o. La rândul său, companionul Profetului, Abu Bakr, a spus: „Ești o piatră ce nu face nici rău, nici bine și de nu l-aș fi văzut pe Profet că te-a sărutat nu te-aș fi sărutat nici eu.”
Scurt istoric al Ka’abei
Într-o relatare se spune că primul care a clădit-o și a pus primele pietre de temelie este îngerul Gavriil care a primit porunca de a ridica o casă de adorare pe pământ precum Beit-ul Ma’mur (Casa trainică) din cer.
Când a fost coborât primul om și primul profet, Adam, i s-a poruncit și acestuia să ridice Ka’aba pe vechile temelii. Mult mai apoi aceeași poruncă i-a fost dată și profetului Avraam.
De atunci până la apariția islamului au avut-o în custodie triburile: Amalika, Giurhun, Kussei și Quraiș. În toată această perioadă, de câte ori se întâmpla să cadă din diferite motive, era imediat reparată. Măreția, importanța și dragostea pe care o simțim pentru Ka’aba nu se aseamănă cu cea a acelora care se roagă la icoane, statuete sau idoli, deoarece musulmanii nu preamăresc stâlpii, pietrele sau lăcașul în sine, ci faptul că aceasta a fost construită de profeți în urma unei porunci divine și Însuși Allah a ales-o pentru ca oamenii să se îndrepte spre ea în timpul rugăciunilor.
sursa: Liga Islamică și Culturală din România