Muhammad Ali Al-Hashimi
Adevărata femeie musulmană încearcă din greu să împlinească rugăciunile corect, cu o profundă concentrare şi precizie a mişcărilor fizice. În timp ce recită, ea se gândeşte la sensurile versetelor şi la cuvintele de slavă şi laudă pe care le rosteşte. Sufletul ei este pătruns de teama de Allah, de mulţumirea faţă de Allah şi de adevărata laudă pe care o aduce lui Allah. Dacă se întâmplă ca, în timpul rugăciunii, Satana (Şeitan) să-i şoptească vreun lucru care să-i abată atenţia de la rugăciune, ea, pentru a-l alunga, se concentrează asupra versetelor din Coran pe care le recită şi asupra cuvintelor de laudă pe care le rosteşte.
După ce a terminat rugăciunea, femeia musulmană nu se grăbeşte să ajungă din nou la gospodăria ei şi la treburile casnice. Mai degrabă, aşa cum obişnuia să facă Profetul, ea cere iertarea lui Allah, spunând de trei ori: „Astaghfirullah!” [Cer iertarea lui Allah!] şi repetă ruga: „Allahumme antas-salaam ua minka as-salaam, tabaarakta yaa dha’l-jalaali ual-ikraam!” [O, Allah, Tu eşti Pacea şi de la Tine vine pacea, Binecuvântat eşti Tu, o, Domn al Măreţiei şi al Cinstei!] Apoi repetă pomenirile şi rugile pe care se ştie că le recita Profetul – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – după ce termina de făcut rugăciunea. Există multe astfel de pomeniri (adhkaar53), una dintre cele mai importante este să se repete de treizeci şi trei de ori „Subhan Allah”; de treizeci şi trei de ori „La ilahe ill-Allah”; de treizeci şi trei de ori „Allahu Akbar” şi apoi, ca să fie o sută: „La illahe ill-Allah uahdehu laa şerike lahu, lehul-mulku lahul-hamd, ue huua ’ala kulli şai’in qadiir.”
Potrivit unui hadis sahih (relatare autentică), Profetul – Allah să-l binecuvânteze şi să-l miluiască! – a zis: „Cel care îl laudă pe Allah (spune: „Subhan Allah”) de treizeci şi trei de ori după fiecare rugăciune, îl slăveşte pe Allah (spune: „Al-Hamdu lillah”) de treizeci şi trei de ori şi îl preamăreşte pe Allah (spune: „Allahu Akbar”) de treizeci şi trei de ori, toate adunate ajung la nouăzeci şi nouă, apoi împlineşte în încheiere o sută, spunând: „La illahe ill-Allah uahdehu laa şerike lahu, lehul-mulku lahul-hamd, ue huua ’ala kulli şei-in qadiir” [Nu există altă divinitate în afară de Allah Unicul, care nu are pe nimeni egal, a Lui este Împărăţia şi Slava şi El este mai presus de toate Atotputernic!], păcatele acestuia vor fi iertate, chiar dacă acestea erau precum spuma mării.”
Apoi ea se întoarce cu smerenie la Allah şi Îi cere să îndrepte toate treburile ei în această viaţă şi în cea ce va să vină, să o binecuvânteze şi să o călăuzească în toate lucrurile.
Astfel, femeia musulmană termină de făcut rugăciunea cu inima şi mintea curate şi învigorate cu o doză de energie spirituală, care o va ajuta să facă faţă poverilor vieţii de zi cu zi, ştiind că se află sub paza lui Allah. Ea nu va intra în panică dacă i se va întâmpla un lucru rău şi nici nu va deveni lacomă dacă are parte de lucruri bune. Aceasta este starea femeilor cu dreaptă credinţă care se roagă şi au teamă de Allah:
Omul a fost făcut nestatornic; / Când are parte de rău, el este abătut / Iar când are parte de bine, el este zgârcit, / Afară de cei care fac Rugăciunea, / Care sunt stăruitori în Rugăciunea lor, / Din a căror avere este un drept hotărât, / Pentru cerşetor şi pentru cel lipsit. [Coran 70:19-25]
sursa: islam.ro