Relaţia om Dumnezeu
Pentru a înţelege esenţa Shari’ah, trebuie înţeleasă
relaţia dintre om şi Dumnezeu propovăduită de Islam. Nu există altă divinitate decât Dumnezeul Unic; Muhammed este Profetul lui Dumnezeu: acest enunţ este fundamental crezului Islamic.
Dumnezeu este Creatorul lui; doar Lui, prin urmare, Îi aparţine împărăţia şi El este singurul Stăpân:
“Sigur singurul tău Domn este Dumnezeu care a creat cerul şi pământul… În adevăr Lui Îi aparţine creaţia şi stăpânirea.”
(Al-Araf:54)
Şi:
“El a creat cerul şi pământul cu un scop. El învăluie
noaptea în jurul zilei şi El învăluie ziua în jurul nopţii… El te-a creat pe tine dintr-o singură fiinţă… Acela este, deci, Dumnezeu, singurul tău Domn; a Lui este împărăţia. Nu este alt Dumnezeu decat El.” ( Al-Zumar:5-6)
Dumnezeu este Creatorul; doar Lui, prin urmare, ca
singurul Domn şi Stăpân, trebuie să-i subordoneze omul întreaga sa fiinţă.
“Dumnezeul tău este unicul Dumnezeu, aşa că doar Lui supune-te.” (al-Hajj:34)
“Acela este deci Dumnezeu, singurul tău Domn; nu este alt Dumnezeu decât El, Creatorul a toate ce sunt. Deci pe El să-L slujeşti” (al-An’am:102)
Dumnezeu este cu adevărat Cel care l-a înzestrat pe om.
El este Cel care i-a dăruit omului asemenea facultăţi şi capacităţi ca văzul, auzul, gândirea şi vorbirea atribute fără de care omul nu poate trăi, dar pe care nu le poate crea el însuşi. El este cel care a făcut disponibile resursele externe ale lumii pe care omul să le descopere, exploateze şi prelucreze, dar pe care, din nou, omul nu le poate crea.
Totuşi, cu siguranţă, cea mai mare nevoie a omului este să ştie cum să-şi trăiască viaţa astfel încât să reuşească să-şi împlinească scopul creaţiei; cum să se raporteze la Creatorul său, la el însuşi, la semenii lui, oamenii şi la tot ceea ce îl încojoară.
Doar către El se poate întoarce să caute îndrumare. Deoarece nu este altul în afară sau mai presus de El care poate cu adevărat să dea răspunsuri întrebărilor eterne ale omului sau este capabil să-l îndrume. Orice altceva nu poate fi decât speculaţie şi presupunere. Şi de ce Acela care i-a asigurat omului până şi cele mai triviale nevoi materiale nu i-ar fi asigurat şi cele mai importante nevoi morale şi spirituale?
Spune Coranul:
“Spune: Este cineva dintre cei pe care îi asociezi (cu
Dumnezeu) cel care îndrumă spre Adevăr? Spune: Doar Dumnezeu îndrumă spre Adevăr. Atunci, merită mai mult să fie urmat El care ghidează spre Adevăr sau cel care nu poate ghida decât dacă este el îndrumat? Ce te doare? Cum judeci? Şi cei mai mulţi dintre ei nu urmează nimic decât speculaţie, iar speculaţia nu poate lua nicicând locul adevărului” (Yunus:35-36)