S-a relatat ca in vreme ce Moise (a.s.) cutreiera desertul in lung si in lat impreuna cu tribul Israel, o nemiloasa seceta i-a impresurat. Astfel ca, impreuna, si-au ridicat mainile spre cer, rugandu-se ca mult binecuvantata ploaie sa-i racoreasca. In scurt timp, spre surprinderea Profetului (a.s.) si a tuturor celor prezenti, cei cativa nori razleti de pe cer s-au facut invizibili, arsita s-a intensificat, iar seceta a devenit si mai nemiloasa.
Si i s-a revelat lui Moise (a.s.) ca in tribul Israel exista un pacatos care nu i-a dat ascultare lui Dumnezeu nici mai mult nici mai putin decat 40 de ani. „Lasati-l sa se separe singur de voi” – i-a spus Allah Preainaltul lui Moise (a.s.) „Si doar dupa aceea as putea sa va binecuvantez pe toti cu ploaie !”
Moise (a.s.) i-a chemat pe toti si le-a spus : „Intre voi exista o persoana care nu a dat ascultare lui Allah 40 de ani din viata sa. Sa-l lasam sa se separe de noi ceilalti si abia apoi este posibil sa fim salvati de seceta.” Barbatul vinovat a asteptat, apoi si-a aruncat ochii in stanga si in dreapta sa, sperand ca va vedea pe altcineva care va face pasul in fata, insa nimeni nu a iesit. Atunci, broboane de sudoare au inceput sa-i curga pe frunte, dandu-si seama ca el si numai el este persoana vizata.
Isi spunea in minte ca daca va ramane ascuns printre ceilalti, cu totii vor muri de sete, iar daca se va da in vileag, atunci cu siguranta va trebui sa suporte povara umilintei colective toata viata sa.
Si si-a ridicat mainile cu o sinceritate pe care niciodata nu o mai avusese pana atunci, cu o umilinta pe care nu o mai incercase vreodata, in vreme ce lacrimile i-au invadat obrajii, strigand : „Oh, Allah, ai mila de mine ! Oh, Allah, ascunde-mi pacatele facute ! Oh, Allah, iarta-ma !”
Si in tot acest interval de timp, in care atat Moise (a.s.), cat si tribul Israel asteptasera cu sufletul la gura ca pacatosul sa paseasca in fata tuturor, norii au acoperit cerul si ploaia a inceput sa se scurga pe nisipul fierbinte. Vazand aceasta, Moise (a.s.) i-a spus lui Allah Preainaltul : „Oh, Allah, ne-ai binecuvantat pe noi cu ploaie, chiar daca pacatosul nu a pasit inainte.” Allah Preainaltul a raspuns : „Moise acest lucru se datoreaza caintei acestui om.”
Moise (a.s.), insa, a dorit sa stie cu tot dinadinsul cine a fost acest om binecuvantat, de aceasta data si a intrebat : „Oh, Allah, arata-mi-l pe acest om.”. Iar Allah Preainaltul a replicat : „Moise, i-am sters pacatele sale pentru 40 de ani, Cum crezi ca dupa toata cainta sa as putea sa-l dau in vileag ?”
Allah Preainaltul a revelat Coranul in cea mai sfanta dintre luni, luna Ramadan, luna in care Cartea Sa a fost trimisa pe Pamant, oamenilor.
Iar cea mai buna noapte, Noaptea cea Mare este Laylat-ul Qadr :
Noi am pogorat [Coranul] in noaptea al-Qadr. (Al-Qadr 97 : 1)
Ibn Jarir relateaza ca a existat un om din tribul lui Israel care obisnuia sa-si petreaca noaptea in rugaciune. Apoi, cand dimineata sosea, el ar fi fost in stare sa se lupte pe calea lui Allah cu dusmanii Sai pana ce seara cobora din nou. Si a repetat toate acestea timp de 1.000 de nopti.
Si dupa toate acestea, Allah Preainaltul a revelat primele trei versete din sura Al-Qadr :
Noi am pogorat [Coranul] in noaptea al-Qadr.
Dar de unde sa stii care este noaptea al-Qadr ?!
Noaptea al-Qadr este mai buna decat o mie de luni ! (Al-Qadr 97 : 1-3)
Si aceasta este semnificatia : a sta in rugaciune in aceasta noapte valoreaza mai mult decat actiunile acelui om.
Sufian at-Thauri a comentat versetul „Noaptea al-Qadr este mai buna decat o mie de luni” spunand ca faptele bune, postul si efectuarea rugaciunii in aceasta noapte sunt mai valoroase decat cele efectuate pe parcursul a 1.000 de luni. (relatat de Ibn Jarir)
Abu Huraira (r.a.) a spus : „Cand luna Ramadan sosea, Mesagerul lui Allah obisnuia sa spuna : Luna Ramadan a venit, luna binecuvantata pe care Allah v-a statornicit-o pentru Post si in care usile Paradisului se deschid, cele ale Iadului sunt ferecate, diavolul fiind ferecat. In aceasta luna binecuvantata exista o noapte mai buna decat o mie de luni, iar acela care o sare, a pierdut ceva care niciodata nu mai poate fi recuperat. (relatat de Ahmad si An-Nasa’i)
Abu Huraira (r.a.) a mai reamintit ca profetul Muhammed (s.a.s.) a spus : Acela care isi petrece noaptea Al-Qadr in rugaciune, cu credinta si dorinta curata de a obtine recompensa de la Allah, Acesta ii va ierta toate pacatele sale de pana atunci. (relatat de Bukhari si Muslim)
Aceasta singura noapte este mai buna decat alte 30.000 de nopti ! Drept-credinciosul care zi si noapte se preocupa de pacatele sale asteapta cu nerabdare inceputul Ramadanului, cu speranta ca Allah Preainaltul ii va ierta toate pacatele sale din trecut, plecand de la promisiunea cuvintelor profetului Muhammed (s.a.s.), cel care – pentru a defini noaptea de Al-Qadr – a folosit expresii precum „a cauta”, „a urmari” etc.
Laylatul Qadr este cea mai buna dintre toate noptile. Cel care o pierde, intr-adevar a trecut pe langa o sansa deosebit de importanta. Drept-credinciosii trebuie sa o astepte in ultimele 10 nopti ale lunii Ramadan, petrecand noptile in adorare si supunere.
Iar pentru cei care au profitat de aceasta oportunitate, recompensa consta in iertarea tuturor pacatelor lor din trecut.
islamulazi.ro/forum