Urmatorul verset – În Ziua de Apoi Stãpânul Cârmuitor, vine sa arate suveranitatea lui Allah pana si in Ziua Judecatii, alaturi de suveranitatea Sa peste toate celelalte lucruri, mentionata anterior cand semnala ca El este Stapanul celor existente, incluzand lumea pamanteasca, cat si lumea de apoi.
Aici insa Allah mentioneaza numai Ziua de Apoi deoarece in acea zi nimeni in afara Sa, Preainaltul, nu va mai putea sa revendice stapanirea asupra a ceva in vecii vecilor si nimeni nu va mai stapani nimic din tot ceea ce stapaneste in aceasta viata lumeasca si in acea Zi nu le va mai fi lor permis nici macar sa vorbeasca fara de permisiunea Sa, Preaslavitul.
Si in acelasi sens, a spus Allah Preainaltul in Nobilul Coran:
O Zi în care Duhul şi îngerii se vor aşeza în rând şi nimeni nu va vorbi, afarã de acela cãruia Cel Milostiv [Ar-Rahman] îi va da îngãduinţã şi care va spune adevãrul. (78:38)
În Ziua aceea îl vor urma pe cel care cheamã, fãrã abatere, iar glasurile vor coborî smerite înaintea Celui Milostiv [Ar-Rahman] şi nu vei auzi decât o şoaptã. (20:108)
În Ziua ce va veni, nu va grãi nici un suflet, decât numai cu voia Lui (a lui Allah). Si unii dintre ei vor fi osândiţi, iar [alţii] fericiţi. (11:105)
Altul dintre aspectele importante asupra carora s-au oprit invatatii in islam atunci cand au incercat deslusirea semnificatiilor pretioaselor versete ale Surat Al-Fatihah il reprezinta si sensul termenului de „Yawm Ad-Din”, cu sensul de „ziua de apoi”.
S-a spus astfel cum ca aceasta ar insemna „Ziua Recompensarii” creatiilor, adica „Ziua Judecatii”. In acea Zi, Allah socoteste creatiile, rasplatindu-le dupa faptele lor – rau pentru rau si bine pentru bine, in afara celor care s-au cait si au fost iertati.
Caracterizarea lui Allah ca fiind „Al-Malik” are sensul ca Allah este adevaratul Stapanitor (Malik) pentru tot si toate si Stapan peste toata lumea), ca si in Cuvantul lui Allah:
El este Allah, afarã de care nu este alt dumnezeu: Stãpânitorul[Al-Malik], Cel Sfânt [Al-Quddus], Fãcãtorul de pace [As-Salam],Apãrãtorul Credintei [Al-Mu’min], Veghetorul [Al-Muhaymin], CelTare [Al-‘Aziz], Atotputernicul [Al-Jabbar], Cel Preaînalt [Al-Mutakabbir]. Mãrire lui Allah! El este mai presus de ceea ce voi Îi asociaţi. (59:23)
De asemenea, a fost consemnat ca profetul (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) a spus : Cel mai josnic nume este considerat de catre Allah acela al unei persoane care se numeste regele regilor (stapanul stapanirii), in timp ce nu exista un alt rege (si nici stapanitor) in afara de Allah”
Si, de asemenea, a fost consemnat cum ca profetul (Pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa!) a spus : “(In Ziua Judecatii) va strange (va lua) Allah pamantul si va impacheta cerurile cu Mana Sa dreapta, apoi va spune: „Eu sunt Stapanitorul (Regele)! (Asadar) unde sunt regii de pe pamant? Unde sunt tiranii? Unde sunt arogantii?”
Si tot astfel spune Allah in Nobilul Coran:
Ziua în care ei se vor arãta fãrã ca nimic sã-I fie ascuns lui Allah în privinţa lor. [Si atunci se va grãi]: „A cui este împãrãţia în Ziua aceasta?” „A Lui Allah, Cel Unic [şi] Atotputernic [Al-Wahid, Al-Qahhar]!” (40:16)
Cat despre a spune despre altcineva in afara de Allah ca este rege in aceasta viata lumeasca, aceasta este folosita mai mult ca o figura de stil, asa cum, spre exemplu a spus Allah Preainaltul :
Şi le-a zis profetul lor: “Allah vi l-a trimis vouã pe Talut ca rege!”. Au rãspuns ei: “Cum sã cârmuiascã el peste noi, când noi suntem mai vrednici de domnie decât el? El nu a fost dãruit nici cu bogãţie din belşug”. Le-a zis: “Allah l-a ales pe el peste voi şi l-a înzestrat cu prisos de învãtãturã şi putere trupeascã!” Iar Allah dã [din] stãpânirea Lui cui voieşte El, cãci Allah este Cel cu Har Nemãrginit [si] El este Atoateştiutor [Wasi’, ‘Alim]. (2:247)
În ce priveste corabia, ea era a unor sãrmani care lucrau pe
Mare şi eu am voit sã o stric, pentru cã venea din urma lor un rege
care lua toate corãbiile, cu forţa. (18:79)
[Aduceti-vã voi aminte] când Moise i-a zis neamului sãu: “O, popor
al meu! Aduceţi-vã aminte de harul lui Allah asupra voastrã, cãci El a
fãcut dintre voi profeţi şi v-a fãcut pe voi suverani. El v-a dat vouã
ceea ce nu a dat nici uneia dintre lumile [de atunci]! (5:20)
Revenind la termenul de „ad-din” s-a spus ca aceasta ar insemna socotitor, rasplata sau pedeapsa, asa cum, in mod similar Allah declara:În Ziua aceea (ziua judecatii), Allah îi va rãsplãti dupã cuviinţã cu rãsplata lor cea dreaptã şi vor şti ei cã Allah este Adevãrul cel limpede [Al-Haqq]. (24:25)
Si, de asemenea, se spune intr-un hadis: “O persoana inteleapta este cea care se autosocoteste si care munceste pentru viata de dupa moarte”, aceasta insemnand ca „se pastreaza socotitor”, adica nu inceteaza de a-si aprecia faptele in raport cu bunatatea sau raul acestora.
sursa: cineesteallah.blogspot.ro