Enghin Cherim
Fiecare om va gusta moartea
Fiecare suflet trebuie să guste moartea. Noi vă încercăm cu răul şi cu binele, în chip de ispită, şi la noi vă veţi întoarce. (Al-Anbiyaa’: 35).
Majoritatea oamenilor cred că, dacă nu vorbesc despre un lucru pe care nu-l doresc sau le este frică de el, îl îndepărtează. Adevărul este că moartea îl aşteaptă pe fiecare dintre noi. Faptul că pe zi ce trece ne apropiem mai mult de moarte este unul dintre subiectele la care mulţi dintre noi evită să se gândească.
Spune: «Moartea de care fugiţi vă va ajunge pe voi! Apoi veţi fi aduşi la Cel care le cunoaşte atât pe cele nevăzute, cât şi pe cele văzute, şi care vă va vesti vouă ceea ce aţi săvârşit.» (Al-Ahzab: 16).
Mintea omului este preocupată cu probleme de genul: la ce şcoală voi învăţa, unde voi munci, cu ce mă voi îmbrăca, ce voi mânca… Toate acestea sunt mai importante pentru oameni.
Pentru că el crede că viaţa înseamnă doar ele. Omul se gândeşte că este prea tânăr pentru a muri şi că va trăi pe puţin încă cincizeci-şaizeci de ani; n-ar vrea să se gândească aşa de tânăr la lucruri triste.
Nimeni nu are garanţia că va trăi în următoarea secundă. În fiecare moment aflăm despre moarte din ziare, de la televizor, chiar şi din ceea ce se petrece în apropierea noastră. Cu toate acestea nu ne gândim că şi pe noi ne poate aştepta un astfel de sfârşit.
Ce se întâmplă după ce murim?
Din momentul în care am murit întrerupem relaţia cu corpul nostru. Corpul neînsufleţit este cărat de alţii. Apoi este spălat, înfăşurat în pânze albe şi aşezat în sicriu.I se sapă groapa în care va fi îngropat. După terminarea rugăciunilor de la moschee este dus la cimitir unde este îngropat. La căpătâi i se aşează o piatră pe care i se scrie numele, prenumele, anul naşterii şi cel al decesului. Astfel se termină toate formalităţile de înmormântare. La început vor fi mulţi cei care îi vor vizita mormântul, dar, după un timp, vizitatorii vor trece numai o dată pe an; după o altă perioadă de timp, omul va fi uitat de tot.
Ce se întâmplă sub pământ?
În timp ce oamenii îşi continuă viaţa, corpul neînsufleţit din pământ şi-a început procesul de degradare. Bacteriile îşi îndeplinesc rolul. De acum nu va mai avea şansa să se întoarcă printre cei vii nici măcar pentru o secundă. Nu va mai putea să se întâlnească cu prietenii, să se distreze şi nici să-şi vadă familia.
Pe scurt, corpul căruia îi spuneam „eu” va avea un final tragic. Dacă Allah ar fi vrut, ar fi fost posibil ca acest lucru să nu se întâmple. Dar şi în aceasta se află o mare înţelepciune.
Omul trebuie să se gândească neîncetat că nu este doar un corp, ci este compus şi dintr-o parte sufletească.
Corpul nostru este asemenea unei haine împrumutate pentru scurt timp.
Meditând la felul în care va sfârşi corpul nostru, ar trebui să nu muncim numai pentru el, ci şi pentru suflet.
Acest corp se va transforma în pământ într-o zi şi poate că această zi e foarte aproape. Aproape toţi ne gândim că moartea este departe de noi. Moartea ne poate aştepta oricând, pe stradă sau când dormim în paturile noastre. Trăind fericit azi, mâine poţi fi unul dintre subiectele unei tragedii din ziare. Allah ne spune în Coranul cel Nobil că nu putem fugi de moarte:
Când au venit la voi de deasupra voastră şi de sub voi şi când ochii voştri au fost tulburaţi şi inimile v-au ajuns la gât şi v-aţi făcut voi fel de fel de gânduri în privinţa făgăduinţei lui Allah… (Al-Ahzab: 10).
sursa: islamromania.ro